Please consider registering
guest

sp_LogInOut Log In sp_Registration Register

Register | Lost password?
Advanced Search

— Forum Scope —




— Match —





— Forum Options —





Minimum search word length is 3 characters - maximum search word length is 84 characters

sp_Feed Topic RSS sp_TopicIcon
Vascular Surgery - din ciclul unde dai si unde crapa
December 19, 2011
12:12 pm
Bucuresti
VIP Member
Forum Posts: 125
Member Since:
July 27, 2009
sp_UserOfflineSmall Offline

Salut, Alin

Nu am ajuns asa departe incat sa gandesc dpdv filozofic ce am afirmat mai sus, era poate o constatare. 🙂

Raman la ideea de echilibru, gasesc utile ghidurile si handbooks pentru medicina bazata pe problema (urgente, prezentari la camera de garda, situatii comune, complicatii frecvente und so weiter), mai ales la inceput de drum cand trebuie sa stii din toate cate putin si sa ai niste gesturi reflexe in situatii limita.

Totusi, pentru managementul tardiv, si mai ales in specialitatile invazive, sunt de parere ca experienta si invatatul alaturi de medici buni cu vechime sunt de nepretuit. Pana la urma management-ul pre-postop, rutina de pe sectie, branule, catetere, assesments, prezentari.. le faci, le citesti, intrebi, exersezi sub indrumare, se acumuleaza in timp vrand nevrad. Si nu-ti trebuie nu stiu cati ani sa inveti sa pui o sonda sau sa te limitezi doar la asta.

Dar timpul in sala, judecata din plaga si gesturile unui chirurg bun nu le capeti citind ghiduri sumare sau doar participand la cursuri. Cu atat mai putin sa operezi fara supraveghere foarte timpuriu. Unele chichite din sala nici in textbooks nu le gasesti.

 

Later edit: in Bailey (tratatul de ch nu bautura 🙂 ) am observat foarte des drept contraindicatie a actului operator "inexperinced surgeon". 

December 18, 2011
10:43 am
VIP Member
Forum Posts: 402
Member Since:
March 25, 2010
sp_UserOfflineSmall Offline

Cugetarea de mai sus m-a dus cu gandul la vechile mele preocupari pe vremea cand eram student la Timisoara dar nu la medicina, la altceva.

Ca intotdeauna cand incepe omul de umbla brambura pe Internet am gasit asta:

http://socasis.ubbcluj.ro/urba.....log/?p=946

Am studiat cu acesta doamna. Oameni ca ea am reflexul sa cred ca sunt nemuritori. Stau si ma mir ca prostu' cand aflu ca nu mai sunt.

Cu numai cativa ani in urma s-a dus sotul acestei doamne. La randul sau, profesorul Coltescu a infiintat practic Facultatea de Filosofie din Timisoara. Dumnealui a scris despre Blaga si despre Kant.

Nu stiu cati oameni mai sunt preocupati de asa ceva. Pentru improbabilul cititor, fac eu o nota aici: au existat candva sotii Coltescu, au fost preocupati de istoria ideilor; le-a placut Blaga, Kant si au fost de stanga - cu argumente. Odihneasca-se in pace.

A

December 18, 2011
9:47 am
VIP Member
Forum Posts: 402
Member Since:
March 25, 2010
sp_UserOfflineSmall Offline

Bogdan_Dbr said:

 

Ca o paranteza, imi povestea un coleg rezident

pe chiru la nemti despre clinica lui unde s-a schimbat generatia de medici

primari. Pai ce vedea mosul cu o fata/profil si opera frumos de pleca in 2-3

zile pacientul (vorbesc de fracturi), astia tineri..da-i cu CT, da-i cu

reconstructie 3D, mai fa-i un CT, operam, reintervenim (ca na, am invatat

medicina punctat din ghiduri si pe baza aparatelor).


Nici nu stii cata dreptate ai in afirmatiile de mai sus Bogdane.

Nu stiu cati ani vor fi trecut de cand citeam pe undeva o afirmatie a lui Constantin Noica cum ca se va ajunge in viitorul apropiat – prezentul nostru – sa se practice o stiinta a posibilului nu a utilului. Cata dreptate avea…

 

Conceptele importante sunt esential simple. In lumea in care traim preocuparile comerciale produc insa un zgomot care incetoseaza privirea. Democratia occidentala si expresia sa economica, capitalismul, sunt intr-adevar cele mai bune dintre lumile posibile. Ma gandesc acum la Hayek care spunea ca motivul pentru care rezista democratia este pentru ca starea de spirit a maselor largi de oameni nu este frica.

Descopar acum in mine o oarecare anxietate in mijlocul unor semeni altminteri foarte relaxati. In mijlocul democratiei si al capitalismului ma trezii eu sa fiu anxios. Ce sa fie? Ce sa fie? Simplu: m-oi fi tampit. 🙂 Noroc ca adevarurile stiintifice nu tin cont de opinia majoritatilor - ba din contra.

A

October 28, 2011
5:30 pm
Bucuresti
VIP Member
Forum Posts: 125
Member Since:
July 27, 2009
sp_UserOfflineSmall Offline

Multumesc pentru reply, Alin.

Vin cu o completare, referitoare la afirmatia "sa nu plece pana la specialitate": este de asemenea o problema cu mai multe fatete. Faptul ca exista posibilitatea sa devii specialist (unii chiar fara sa mai deschida o carte timp de 6 ani), nu indeamna ca poti fi si competitiv in tarile in care vrei sa pleci.

Pentru ca in primul rand pregatirea, dotarile, interesul si dorinta/placerea de a forma tineri medici nu este omogena. Si pe de alta parte, depinde si de ce vrea fiecare, cat de avansat vrea sa ajunga si cat de corect vrea sa fie in meseria lui. Plus ca, de la un punct in viata, nu doar banii conteaza (care btw, frankly speaking, sunt printre cele mai simplu de rezolvat dintre probleme), ci si ce se intampla in afara spitalului, lumea din afara lui, stilul de viata, interesul pentru partea stiintifica a breslei si interesul pentru nou, relatiile colegiale, alte valori etc etc.

Date fiind alternativele, tentatiile posibile in ziua de azi, dinamica schimbarilor din sistemele medicale europene, cu necesarul de medici cam peste tot, mie personal mi-e greu sa ma proiectez in urmatoarele 12 luni, sa zicem; dar apoi in… 6 ani.

 

Ironia sortii, la spitalul unde lucrez, saptamana asta au venit 2 fosti rezidenti de chirurgie generala care au plecat prin anul 3 respectiv 4. Unul e in Germania, iar fata e in UK CT2. Amandoi multumiti, e si o decizie in functie de personalitate.
October 26, 2011
9:18 pm
VIP Member
Forum Posts: 402
Member Since:
March 25, 2010
sp_UserOfflineSmall Offline

Draga Bogdan,

Importul chirurgilor formati in alte parti decat in sistemul britanic este un adevar cu multe fatete.

Sunt de-acord cu tine cand vorbesti despre "indobitocire" cu diferenta ca eu utilizez termenul de "degenerare". Nimic din ceea ce este prea mult nu este bun – fie ca vorbim despre tehnologie, confort, munca sau pauze etc. Exista multe dezechilibre pe lumea asta. Este important sa le numim si sa vorbim despre ele altfel se propaga idei gresite. Adevarul este ca multi medici sunt ademeniti  si fac alegeri in necunostinta de cauza. Pe aceia care au fost prea preocupati de probleme profesionale ca sa observe tertipurile diverselor organizatii am dorit sa ii previn – pe cei "smecheri" dintre medici nu am eu ce sa-i invat ca isi rezolva ei singuri problemele.

Exista beneficii clare ale vietii si muncii in Marea Britanie. Exista insa si probleme serioase. Problemele legate de calitatea trainingului sunt larg discutate prin presa specializata britanica, prin organizatiile de aparare medicala si pe forumurile adresate specialistilor. Despre alte probleme se poate vorbi mai greu datorita political corectness-ului care tiranizeaza multe state occidentale.

Tarile avansate economic beneficiaza masiv de importul de inteligenta din economiile zise "emergente". Recent ambasadorul Romaniei la Londra a preluat un raport al autoritatilor britanice care arata ca marea majoritate a emigratiei romanesti in UK este compusa din absolventi de facultate (Shrinkescu a postat acest raport pe site). Este esential ca autoritatile romane sa aibe inteligenta de a asigura acestor oameni conditii prielnice legislativ spre a se intoarce daca doresc acest lucru.

Mai este important sa avem un dialog profesional intre noi, cei care acum beneficiem de mobilitate profesionala. Din pacate, din motive care probabil ca nu vor fi niciodata pe deplin intelese, dialogul profesional veritabil lipseste in Romania; ceea ce eu numesc "igiena comunicarii" lipseste, atat la cei senior cat din pacate si la cei tineri. Constatarea nu e suficienta. Cel mai facil este pur si simplu sa instauram ceea ce nu exista -  o alternativa. Pentru mine site-ul smr uk asta este – o platforma pentru comunicare profesionala, o alternativa la modelul de comunicare consacrat in Romania; cu alte cuvinte discutii pe bune, nu trancaneli. In asemenea discutii ar fi de dorit sa analizam atat aspectele pozitive ale unei situatii cat si cele negative. Romania are un mare deficit de imagine in Occident in timp ce Occidentul beneficiaza in Romania de un exces de credibilitate.

Rog sa se inteleaga ca aceste opinii imi apartin si nu reprezinta neaparat punctul de vedere al smr uk. Mi-as dori ca la aceste discutii sa participe mai multa lume. Stiu ca multa lume citeste aceste postari. Mi-ar placea sa aud mai multi colegi discutand despre aceste probleme; mi-ar placea mai ales sa ii aud pe cei cu experienta, romaneasca, britanica sau de alt fel, exprimandu-se in spiritul ideilor de mai sus.

A

October 26, 2011
7:48 pm
Bucuresti
VIP Member
Forum Posts: 125
Member Since:
July 27, 2009
sp_UserOfflineSmall Offline

Alin, apropo de postul tau: luna trecuta
printr-o conjunctura stiintifica am intalnit diversi chirurgi printre care si
un consultant englez, chairman-ul eventului respectiv. De fapt este de origne indiana,
foarte bine pregatit pe specialitatea lui. Ideea e ca omul s-a format la el
acasa si in Singapore si apoi a ajuns in UK pe felia lui. La fel si un chirurg neamt, acum la supraspecializare
in Austria sau un finlandez care a operat prin Afganistan la un moment dat.

Iar dupa ce ai patalamaua de specialist (sau si
rezident de an mare) altfel sta treaba, nu depinzi de aplicatii si examene.
Neamtul (de origine turca de fapt) a ajuns la supra specializare printr-un mail trimis la plezneala sa
vada daca iese, altii si-au cunoscut viitorii sefi pe la congrese („ma
intereseaza ce faceti, ma pricep la xyzt, mi-ar placea sa lucrez cu dvs daca
exista posibilitatea de o colaborare etc etc etc”). Indianul-englez avea oferte
de munca prin multe tari dupa ce si-a terminat trainingul de baza. Oriunde e
mai avantajos economic sa angajeze un individ gata format pe care sa-l mai
invete niste chichite in plus eventual.

Deci chirurgii din diverse tari europene si de
diferite varste pe care i-am intalnit pana acum, au fost de parere ca in Europa
zilelor noastre
(acum cativa ani era mult mai bine), spre deosebire de SUA
sau Canada, unde rezi este foarte bine structurat, o pondere mare o are si
bafta
, mai ales in chirurgie.

Si aici motivul isi poate gasi raspunsul si in
ultima afirmatie a lui Shrinkescu si/sau in filmul Idiocracy din 2006. Asistam
la o oaresce ‚indobitocire’ a pregatirii, practicii medicale si a lumii in
general; o ajustare dupa cei ‚challenged’ si nu dupa ‚strong’, cu tot ce
inseamna asta, dar s-a mai discutat pe forum sau daca nu, discutam pe alt
topic.

Ca o paranteza, imi povestea un coleg rezident
pe chiru la nemti despre clinica lui unde s-a schimbat generatia de medici
primari. Pai ce vedea mosul cu o fata/profil si opera frumos de pleca in 2-3
zile pacientul (vorbesc de fracturi), astia tineri..da-i cu CT, da-i cu
reconstructie 3D, mai fa-i un CT, operam, reintervenim (ca na, am invatat
medicina punctat din ghiduri si pe baza aparatelor).

Pe de alta parte la spital am un coleg
specialist pe chir generala care a fost 6 luni ca SHO. A spus ca stagiile,
macar cateva luni/an sau unul-doi ani sunt extrem de benefice. In Romania a
invatat sa opereze si si-a terminat rezi. In UK nu prea a intrat in sala, dar a
invatat multe chestii de trauma, A&E, management de acuti sau alte chestii
care la noi sunt rupte de chir generala si trimitem pacientii spre alte
specialitati.

Ma rog, astea sunt pareri, eu cred ca exista
loc sub soare pentru toata lumea si ca deciziile trebuie luate in dinamica asa
cum facem si cu pacientii.

October 26, 2011
5:57 pm
shrinkescu
Guest

Voi scrie intr-o buna zi mai multe pe aceasta tema, poate intr-o modesta autobiografie, dar pana una alta il felicit pe Alin ca trage un semnal de alarma. Parerea mea este ca, desi superior sistemului romanesc, sistemul medical britanic e departe de un sistem medical ideal. Foarte putin se scrie despre defectele acestui sistem si cei care ajung sa lucreze in el sunt, cred eu, surprinsi daca nu chiar socati, de anumite aspecte negative. Cu tristete, sau "mahnire", daca e sa ma inspir din recentul discurs al Regelui Mihai, am devenit martorul unei traiectorii descendente ca nivel de respect, putere executiva si satisactie profesionala a nobilei profesii de medic in Romania, in Anglia si pretutindeni. Vai de pacientii viitorului (inclusiv subsemnatul)!

 

Claudiu

October 26, 2011
5:27 pm
VIP Member
Forum Posts: 402
Member Since:
March 25, 2010
sp_UserOfflineSmall Offline

Alin said:

Oare cum e mai bine? Sa nu stii si sa aflii. Sau sa stii dar sa nu fi aflat niciodata?

Pasul unu. Pe 4 August mi-am inceput Basic Surgical Training. In timp ce ma pregateam sa citesc intens tehnicile chirurgicale pe la apendice, hernii si restul ma trezii alocat…la Chirurgie Vasculara. Tii…ce m-am desumflat. Adica …ceva varice….si cam atat.

Urmeaza pasul doi. Ma trezesc cu o zgatie de Registrara (aka Za Boss) care imi zice: auzi, pune-te si citeste-ti anatomia chirurgicala si tehnicile ca eu am facut destule hernii si apendicectomii; o sa demonstrez  cateva pe urma restul le faci tu. Scuip in san si-mi vad de treaba.

Pasul trei. Vine ieri consultantul. "Auzi, cum te cheama pe tine numele complet?". I-l zic. Pe urma zice: "Esti roman?". Surpriza totala dar stau circumspect sa vad ce l-a apucat (nu prea se stie de nume romanesti pe unde sunt eu; lumea crede ca-s polonez in cel mai bun caz). Dar nu mai adauga nimic. Zice doar casual: "Ma duc sa las cartea asta undeva. E Biblia mea si nu vreau sa o pierd cumva". In timp ce se indeparteaza cu bunul meu simt specific spionez titlul cartii si la autorul: Haimovici, Vascular Surgery, coperti negre, fata fitze.

Normal ca m-am dus sa caut pe internet si iata ce am gasit:

http://books.google.co.uk/book.....mp;f=false

Unde dai si unde crapa. Voi stiati ca eu n-am stiut? Am aflat si v-am zis si voua.

Alin

 


De la postul meu de mai sus perceptia mi s-a schimbat.
 

Sfatuiesc pe toti colegii care au inceput un rezidentiat in chirurgie in tara sa nu plece din tara inainte de a lua titlul de specialist.

Specializarea in chirurgie in toata lumea, dar mai ales in ultimii ani in Marea Britanie, a suferit modificari substantiale. Exista in randurile rezidentilor din Marea Britanie o perceptie negativa asupra efectelor politicilor de management asupra calitatii trainigului si a duratei rezidentiatului. In plus, exista o preocupare constanta a departamentelor de resurse umane ale spitalelor de a umple posturile vacante cu absolventi de obicei straini. Aceste pozitii non-training asigura doar ceea ce se cheama service provision dar nu si progresia in cariera. In hatisul administrativ al NHS-ului este foarte usor pentru un absolvent lipsit de experienta care isi abandoneaza specializarea in tara sa se piarda pe drum.

Romania continua sa produca specialisti de calitate care se pot adapta la cele mai dificile conditii de munca. Acesta nu este meritul politicienilor romani ci a a celor care inca mai urmeaza cu demnitate si devotament o pregatire medicala in Romania. Acestor oameni le spun cu mana pe inima sa aibe mare grija incotro isi indreapta pasii si la ce moment in viata pentru ca exista foarte multe neadevaruri in presa din Romania si in marketingul promovat de companiile de locum cu privire la ceea ce inseamna sa fii medic in Marea Britanie si/sau in alte parti ale lumii.

Alin Popescu

Core Surgical Trainee Year 2

Core Surgical Trainees Representative North Wales

August 8, 2010
10:42 pm
Member
Forum Posts: 84
Member Since:
September 14, 2009
sp_UserOfflineSmall Offline

Ma bucur sa aud ca romanii sunt cunoscuti aici si pentru realizarile lor 😉

Pana acum am avut discutii referitoare la romani cu 3 consultanti din UK si subiectul binecunoscut de ei era "Ceaucescu" si revolutia.

Cat despre chirurgie, tocmai am terminat rotatie pe chirurgie generala. Vreau sa mentionez ca in tara nu intrasem in sala deloc (si asta nu pentru ca nu am vrut).

In a doua zi de lucru aici am intrat in sala. Am fost invatata sa "scrub in", mi s-a explicat ce sa fac si ce nu. Prima operatie la care am fost "mana a 2-a" a fost o colecistectomie laparoscopica (la toate interventiile, exceptand o Hartmann's si o revearsal of Hartmann's, eram doar 2 doctori in sala). Nu va mai explic ce chinuiala am avut in primele zile cu pusul manusilor. Era o adevarata distractie pentru asistenta de la sala 🙂

In cele 10 saptamani am intrat in sala in medie de 3 ori/saptamana. Mi se explica de fiecare data tot ce se facea si de ce se facea asa, in timpul interventiei veneau intrebari de tot felul - anatomie, patologie, simptome, tratament - si in acelasi timp puteam intreba daca nu intelegeam ceva.

Tin sa precizez faptul ca pana acum am facut numai module de medicala, nici prin gand nu-mi dadea sa iau in considerare chirurgia. Acelasi lucru il stiau si consultantii de la spital. Si totusi am beneficiat de o experienta extraordinara pe chirurgie - vascular, colo-rectal, breast.

Perseverenta si entuziasmul sunt baza in orice ai face. Si fiecare experienta te va ajuta pe viitor daca stii sa o exploatezi (dupa cum spune si Ella mai sus).

Cris.

August 7, 2010
10:17 pm
ella carmaciu
Guest

Bogdan, sa-ti povestesc si eu din trecuturile mele ORL-iste in UK.

Eu nu lucrasem in ORL in Romania inainte de a veni in UK. Primul job pentru care am fost intervievata la acelasi spital unde lucra si sotul meu a fost de SHO in ORL. Jobul era pentru 6 luni cu posibilitatea de a il extinde. Lucram 84 de ore pe saptamana. Eram de garda tot a treia zi, ceea ce insemna ca incepeam la ora 8 dimineata si terminam la ora 5 pm urmatoarea zi din trei in trei zile. Eu eram first on-call, iar second on-call era consultantul. Nu aveam registrar de garda in acea unitate la inceput. Consultantul facea garzile de acasa dupa ora 5 pm. Imagineaza-ti dilema mea cand aveam cazuri un pic mai grele...sa-l sun pe consultant sau sa nu-l sun...Bineinteles ca el nu se supara daca eu il sunam sa ma sfatuiasca, dar nu vroiam sa il deranjez pentru orice prostie doar pentru ca eu ma temeam, neavand experienta necesara. La 3 luni de la inceputul slujbei faceam adeno-tonsilectomii, miringotomii si gromete, incizii de abcese ale gatului, impachetari nazale, cauterizari. Am ajutat in septoplastii nazale, miringoplastii, mastoid cavities. Cu alte cuvinte, am invatat din mers, si nu mi-a parut rau. Din fericire nu am avut probleme.

Sistemul britanic de training s-a schimbat insa mult de atunci, din fericire.

Dupa 3 ani si jumatate de ORL m-am decis sa imi schimb directia catre medicina de familie...si nu imi pare rau ca am facut-o. Acum sunt GP cu special interest in ORL. Cazuistica ORL in medicina de familie este destul de frecventa, deci mi-a folosit aceasta experienta.

August 6, 2010
5:58 pm
Bucuresti
VIP Member
Forum Posts: 125
Member Since:
July 27, 2009
sp_UserOfflineSmall Offline

Alin said:

 o sa demonstrez  cateva pe urma restul le faci tu.

Wow, ceva gen buna ziua si hai opereaza. Felicitari!

 Si asta e de abia CT1 si de abia al 3-lea an in UK din ce am inteles.

August 6, 2010
5:04 pm
shrinkescu
Guest

Ca-n bancul ala..."Cum te cheama , pui de Dac?"

August 6, 2010
2:58 pm
VIP Member
Forum Posts: 402
Member Since:
March 25, 2010
sp_UserOfflineSmall Offline

Oare cum e mai bine? Sa nu stii si sa aflii. Sau sa stii dar sa nu fi aflat niciodata?

Pasul unu. Pe 4 August mi-am inceput Basic Surgical Training. In timp ce ma pregateam sa citesc intens tehnicile chirurgicale pe la apendice, hernii si restul ma trezii alocat…la Chirurgie Vasculara. Tii…ce m-am desumflat. Adica …ceva varice….si cam atat.

Urmeaza pasul doi. Ma trezesc cu o zgatie de Registrara (aka Za Boss) care imi zice: auzi, pune-te si citeste-ti anatomia chirurgicala si tehnicile ca eu am facut destule hernii si apendicectomii; o sa demonstrez  cateva pe urma restul le faci tu. Scuip in san si-mi vad de treaba.

Pasul trei. Vine ieri consultantul. "Auzi, cum te cheama pe tine numele complet?". I-l zic. Pe urma zice: "Esti roman?". Surpriza totala dar stau circumspect sa vad ce l-a apucat (nu prea se stie de nume romanesti pe unde sunt eu; lumea crede ca-s polonez in cel mai bun caz). Dar nu mai adauga nimic. Zice doar casual: "Ma duc sa las cartea asta undeva. E Biblia mea si nu vreau sa o pierd cumva". In timp ce se indeparteaza cu bunul meu simt specific spionez titlul cartii si la autorul: Haimovici, Vascular Surgery, coperti negre, fata fitze.

Normal ca m-am dus sa caut pe internet si iata ce am gasit:

http://books.google.co.uk/book.....mp;f=false

Unde dai si unde crapa. Voi stiati ca eu n-am stiut? Am aflat si v-am zis si voua.

Alin

Forum Timezone: Europe/London

Most Users Ever Online: 98

Currently Online:
4 Guest(s)

Currently Browsing this Page:
1 Guest(s)

Top Posters:

ioana: 788

Larisa: 725

Fanu: 717

Alin: 402

Gabi Badea: 402

Mihaela: 382

Member Stats:

Guest Posters: 347

Members: 2840

Moderators: 4

Admins: 1

Forum Stats:

Groups: 3

Forums: 9

Topics: 1077

Posts: 10291

Administrators: admin: 73