Please consider registering
guest

sp_LogInOut Log In sp_Registration Register

Register | Lost password?
Advanced Search

— Forum Scope —




— Match —





— Forum Options —





Minimum search word length is 3 characters - maximum search word length is 84 characters

sp_Feed Topic RSS sp_TopicIcon
Interviu cu ministrul sanatatii Ionut Bazac
September 4, 2009
7:06 pm
ella carmaciu
Guest

Ministrul Sanatatii a declarat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, ca sistemul sanitar românesc trebuie reorganizat pentru ca în multe domenii poarta înca amprenta modelului sovietic, propunând ca solutii reoganizarea spitalelor neeficiente, factoring la retete si program european de lucru.

 

Ministrul Ion Bazac are câteva solutii pentru iesire din criza, precum sistemul de factoring la plata retetelor catre farmacii si programele nationale de sanatate, reorganizarea retelei de transfuzie si introducerea donarii voluntare de sânge, transformarea în centre multifunctionale a celor peste 300 de spitale mai putin eficiente, un program european de lucru pentru medici, munca privata în ambulatoriul spitalului si, bineînteles, introducerea coplatii, în locul platilor informale.

 

România este deja de câtiva ani în UE, iar pentru reorganizarea sistemului sanitar românesc pot fi luate de acolo modele moderne de organizare spitaliceasca, dar si de organizare financiara, a mai spus Bazac.

 

Reporter: Care este, de fapt, situatia reala în privinta datoriilor la medicamente?

 

Ion Bazac: Exista în momentul acesta niste datorii istorice, care vin din 2006. Sunt atât la spitale, cât si la farmacii. Am avut o întâlnire cu Asociatia Producatorilor si Importatorilor Internationali, acum zece zile, si am discutat cu ei modalitatea în care am putea sa gasim un mecanism financiar de asa natura încât sa putem sa reglementam situatia platilor fara sa afectam deficitul bugetar. Normal bugetul intra într-o dimensiune care este stabilita cu Fondul Monetar si atât noi, cât si altii trebui sa încercam sa ne încadram în grilele astea de asa natura încât sa putem sa primim transa a doua, în luna octombrie. Si atunci, le-am facut doua propuneri, sau mai bine zis trei propuneri (atât producatorilor, cât si distribuitorilor - n.r.). Doua au fost în legatura cu decalarea platilor, si le-am propus ca în programele nationale de sanatate sa mutam platile la spital de la 30 la 90 de zile, iar la farmacii sa mutam platile de la 60 la 120 de zile. Dar sa le mutam în mod oficial si nu numai în mod formal. Acum se platesc în functie de cum vin banii de la Casa de Asigurari. Si, mutându-le în mod oficial, atunci evident ei nu mai emit facturi decât la scadenta, pe de o parte, iar pe de alta parte creem un anumit tip de predictibilitate, ca sa putem sa aplicam a treia propunere pe care le-am facut-o, sa stabilim un mecanism de scontare. Ca sa fiu mai explicit, ceea ce am numit factoring este un fel de scontare a facturilor emise de distribuitori în sistemul bancar, având drept garantie fondul Casei de Asigurari.

 

Reporter: Concret, ce se va întâmpla?

 

Ion Bazac: Casa de Asigurari a sesizat, de vreo 30 de zile, ca extrem de multe farmacii si-au cesionat facturile catre terti, fie catre distribuitori, ceea ce nu este lucrul cel mai rau, fie catre companii de recuperare a creantelor ori catre institutii bancare, si atunci evident ca este mai simplu sa creem noi un mecanism destul de riguros, decât sa ne trezim în situatia în care Casa de Asigurari sa fie executata de un recuperator de creante pentru ca farmacia a cesionat facturile acolo.

 

Si atunci am stabilit cu Ministerul de Finante sa "inventam" si pentru sistemul public un mecanism care în momentul asta ar debloca foarte multe dintre platile din sistemul privat. Functioneaza factoring-ul în sistemul privat. Este un chestiune care se practica în mod constant si, din valoarea unei facturi, pot alege pâna la 85 la suta. Bani pe care si-i recupereaza inclusiv a doua zi dupa ce a fost emisa factura. Deci, este un anume tip de cash-flow în sistem, diferenta de X la suta din 15-20 la suta, depinde de tipul de aranjament financiar, si-o recupereaza la scadenta direct de la Casa de Asigurari. În felul asta cred ca ei îsi pot debloca platile. Interesul meu este multiplu. În primul rând, este evident ca si farmaciile trebuie sa-si recupereze banii, si distribuitorii. Nu mai spun de lantul care trebuie sa se închida la producator. Deci, sistemul se blocheaza pentru ca ei nu au disponibilitati financiare. Înainte se finantau de la banci. Acum treaba asta a murit o bucata de timp si atunci trebuie sa îi ajutam sa-si creeze disponibilitatea de lichiditati si sistemul de sanatate sa nu aiba o presiune foarte mare, în legatura cu platile, acum la sfârsit de an.

 

Reporter: Totusi, domnule ministru, vorbim de niste plati istorice, asa cum ati spus dumneavoastra, si disciplina financiara permite foarte greu sa platesti ceva daca anul financiar s-a încheiat. Exista o pârghie si pentru aceasta? Tot acelasi sistem?

 

Ion Bazac: Sigur. Mecanismul este extrem simplu daca sistemul de la Casa de Asigurari nu se înregistreaza cu facturile acestea. Facturile se emit la data scadentei, adica peste 120 de zile. Deci, ea nu se înregistreaza cu facturile astea în acest an, se înregistreaza cu ele în anul viitor. Prin aceasta factorizare, companiile îsi pot lua banii, si farmaciile, automat, în acest an financiar, si atunci ei îsi recupereaza banii. Noi nu ne înregistram cu ele la deficitul bugetar, deci în bugetul consolidat al statului, si, în felul acesta, împingem oarecum lucrurile astea în anul 2010. Asta în ideea ca, în 2010, exista previzionata o crestere economica. Asa este aranjamentul cu Fondul Monetar International. O crestere mica, dar exista. Bugetul pe 2010, va fi facut anul acesta, adica la sfârsitul lunii octombrie. El se va baza pe aceasta mica crestere economica, si atunci sigur ca vor fi si alte cifre. În plus, acum suntem în negocieri, vom primi în mod sigur, la rectificare, credite de angajament pentru toate sumele care le avem scadente în anul 2009. Credite de angajament pentru 2010 de asa natura încât sa putem sa instituim acest mecanism financiar, pentru ca nu este suficient sa stabilim cu Ministerul de Finante care este mecanismul financiar, probabil ca va trebui sa-l institutionalizam printr-o hotarâre de guvern.

 

Daca sumele pe care le vom plati în 2010 nu le avem deja angajate în aceasta rectificare bugetara, sa avem si dreptul legal sa le angajam, sigur ca tot acest mecanism este inutil. Si asta am stabilit cu Ministerul de Finante, e foarte clar ca bani în plus nu vom putea primi, pentru ca nu avem de unde. Dar, daca avem dreptul sa angajam sume în contul anului 2010, atunci problema este partial rezolvata si o sa scadem presiunea pe sistem în acest an.

 

De fapt, ce cautam noi sa rezolvam aici, doua lucruri importante. Scazând presiunea la sistemele de sanatate si la plata cu medicamentele compensate si gratuite, practic putem sa redistribuim sumele în interiorul bugetului Casei de Asigurari de asa natura încât sa asiguram plata pe trimestrul IV la asistenta medicala primara. Asta este, într-adevar, o problema, e si un angajament al meu fata de Asociatia Medicilor de Familie. Apoi, sa putem sa mai platim dintre sumele restante la spitale, cele care sunt restante cu intervale foarte mari de timp la peste 120 de zile, de 150 de zile. Sunt plati la nivelul asta si asta ... sa începem sa le platim.

 

Reporter: Cât de multe spitale au o astfel de situatie?

 

Ion Bazac:: Au 47 de spitale.

 

Reporter: Sunt, de fapt, cele la care ati trimis controlul?

 

Ion Bazac: Exact, cele la care am trimis controlul si unde, într-adevar, am constatat niste deficiente foarte mari. Campion este Spitalul Clinic Universitar de Urgenta din Târgu Mures. Are cele mai mari datorii, multe dintre ele însa sunt angajate depasind bugetul, si acolo e o problema si legala.

 

Reporter: Dar, în acest moment, exista si altele cu probleme în afara de acestea 47, sau în rest problema este rezolvata?

 

Ion Bazac:: Problema nu este rezolvata, dar sunt cu datoriile în termene agreate cu furnizorii. Relatia între furnizor si spital nu este reglementata de Casa de Asigurari si nici de Ministerul Sanatatii. Este o relatie comerciala între doi parteneri si evident asta tine si de abilitatea managerului de a-si putea stabili prioritatile.

 

Reporter: Si asta ati prezentat, de fapt, distribuitorilor, aceasta strategie pe care ati adoptat-o împreuna cu producatorii?

 

Ion Bazac:: Exact. Sigur ca pâna la urma producatorii internationali de medicamente au fost de acord ca este un mecanism viabil si ar putea fi pus în aplicare, dar cei care sunt direct interesati de acest lucru sunt de fapt distribuitorii, pentru ca ei sunt cei care furnizeaza medicamentele în farmacii si în programele de sanatate.

 

Reporter: V-a fost prezentat un material de catre directorul Institutului de Hematologie privind strategia pentru reteaua de transfuzie. Ati putea sa-mi spuneti daca a fost gasita o solutie pentru rezolvarea problemelor?

 

Ion Bazac:: Am solicitat o strategie la nivel national nu numai de la Institutul de Hematologie din Bucuresti, ci si din toata reteaua de hematologie. Au venit propuneri de eficientizare a activitatii. Sunt doua lucruri care aici trebuie luate în considerare. În primul rând, ca sistemul este înca destul de ineficient. Suntem în UE si noi în continuare facem testari pe care în principiu n-ar mai trebui sa le facem si la care cheltuim extrem de multi reactivi.

 

Reporter: Ca de pilda?

 

Ion Bazac: Sunt doua-trei categorii de testari. Cei de la Institutul de Hematologie o sa prezinte o noua schema de testare a sângelui, care sa fie si mai eficienta si care sa fie si mai economica, asa am stabilit cu ei. În felul asta, o parte din economiile pe care le-am putea face aici s-ar redistribui la fondul de salarii.

 

Pe de alta parte, sigur este o problema si de management, si asta am recunoscut-o de la bun început. De aceea, acolo este si o echipa de control a Ministerului Sanatatii. Fondurile, asa cum au fost ele prognozate pe cheltuielile de personal, ar fi trebuit, în principiu, sa ajunga pâna la sfârsitul anului. Din pacate, s-au acordat diverse sporuri, altfel decât stabilisem împreuna cu managerul institutului si sigur ca lucrul asta a facut ca sa fim în situatia ca sa nu se mai poata primi drepturile salariale complete pe parcursul anului trecut.

 

Oricum, toata reteaua de hematologie si transfuziologie trebuie un pic regândita si din prisma faptului ca suntem singura tara din Europa care în continuare - si stiti ca s-a încercat în 2006 acest lucru, si în 2005, dar nu s-a gasit o solutie -, în mod indirect, finantam donarea de sânge, o stimulam material, ca sa fiu mai direct. Restul Uniunii Europene are donarea voluntara. Avem un parteneriat pe care ministerul l-a încheiat cu Crucea Rosie si încercam sa gasim o modalitate prin care sa initiem niste programe sociale, asa cum fac în general toate tarile europene si sa stimulam donarea voluntara. Lucrul asta ne-ar face sa diminuam în mod considerabil cantitatea de testari pe care le facem, foarte multe persoane care doneaza sânge având aceste bonuri pe care autoritatile locale le dau. Sunt persoane tarate, o fac strict din motive materiale si evident sângele ala este de extrem de proasta calitate.

 

Reporter: Dar credeti ca lantul s-ar putea sa se încheie aici, nu ar fi nevoie ca reteaua sa vizeze si solicitarile spitalelor ?

 

Ion Bazac: Tocmai asta este si una dintre probleme, trebuie corelate necesitatile spitalelor cu ceea ce institutele de hematologie si centrele de hematologie recolteaza. Sunt perioade ciclice, ca sa spun asa, si am vazut si eu niste statistici. Sunt luni ale anului în care, datorita faptului ca se dau în continuu aceste tichete, avem un excedent masiv de sânge, creste foarte mult donarea, si luni în care donarea este în platou, liniara. Cred ca lucrurile astea trebuie putin coordonate si, repet, trebuie o noua strategie. De fapt asta am si cerut comisiei de la Ministerul Sanatatii, sa realizeze o noua politica în domeniul asta, sa corelam si din punct de vedere al necesitatilor cantitatea de sânge cu solicitarile spitalelor.

 

Trebuie sa fie si un concept nou de management în ceea ce priveste reteaua de hematologie. Iar eu insist ca trebuie sa gasim o solutie prin care sa stimulam donarea voluntara. Asta este o treaba care trebuie facuta neaparat. În multe tari europene sunt centre mobile de colectare a sângelui în pietele publice, corelate cu perioada de vacanta, corelate cu zilele libere. Aceste lucruri trebuie facute asa cum se fac în Uniunea Europeana, si cred ca s-ar mai putea reaseza reteaua asta pe principii noi. Repet, sângele pe care îl colectam este, de foarte multe ori, de destul de proasta calitate si atunci sigur ca facem pe el testari suplimentare, care ne costa bani, bani astia s-ar putea duce în alte domenii, inclusiv la cheltuieli de personal.

 

Reporter: Sa vorbim putin despre programul de lucru care, teoretic, ar trebui sa intre în vigoare la 1 septembrie si asupra caruia au fost foarte multe controverse. Inclusiv Colegiul Medicilor din România spune ca acesta nu va face altceva decât sa sporeasca migratia medicilor. Ce parere aveti?

 

Ion Bazac: E relativ acest lucru. Programul acesta de lucru a fost în dezbatere de doua ori pe site-ul ministerului, am avut si o discutie cu Colegiul Medicilor în primavara în legatura cu acest subiect, eu am spus ca, si îmi mentin punctul de vedere, suntem singura tara europeana care avem în continuare program de lucru sovietic. Este adevarat ca trebuie sa tinem cont si de parerea cadrelor medicale, fara discutie. Dar cred ca mai importanta este parerea pacientilor, si de ei în primul rând trebuie sa tinem cont si de faptul ca au nevoie de asistenta medicala continua. De fapt asta e problema, un interval mai mare de timp. Eu, sigur ca îmi mentin punctul de vedere în legatura cu necesitatea introducerii timpului european de lucru. Echipa care lucreaza la Ministerul Sanatatii sigur ca în momentul acesta analizeaza inclusiv o propunere pe care a facut-o Colegiul Medicilor si care se practica constant în Franta si a fost un precursor al introducerii sistemelor de tichete de sanatate în Franta, pentru ca este un model pe care si noi vrem sa-l introducem. Acest sistem da dreptul medicilor care au programul de lucru european sa poata, dupa terminarea programului, sa lucreze în ambulatorii. Sa trateze pacienti privati contra unui tarif fixat pe nivel profesional si din acest tarif un anume procent sa se întoarca în bugetul spitalelor. Acesta este modelul care se practica în Franta si se cheama demiejour. Acesta este termenul, e deci de doua ori pe saptamâna si practic spitalul pune la dispozitia persoanei medicale infrastructura lui în limita unui procent de 25%, în Franta. Am putea stabili si noi un procent similar, ei pot trata pacientii privati percepând un onorariu din care o parte sa se întoarca în bugetul spitalului. În felul asta dam posibilitatea ca medicul sa poata sa lucreze în continuare si în sistem privat, iar pe de alta parte sa-si poata respecta acest program european. Asta a fost propunerea Colegiului Medicilor, si eu am preluat-o. Mi se pare o idee destul de buna si am putea sa o testam, sa vedem daca într-adevar functioneaza în România si cred ca poate fi si aici, în România, un foarte bun precursor al introducerii sistemului tichetelor de sanatate.

 

Reporter: Da, si acum chiar la asta m-as fi întors, care este feedback-ul la coplata, ati spus ca veti face un studiu?

 

Ion Bazac: Suntem la faza la care acum adunam datele pentru un studiu pe care l-am facut în legatura cu perceptia. Studiul ar putea fi public saptamâna viitoare sau în cel mult doua saptamâni si o sa ne dam seama exact despre ceea ce întelege populatia despre coplata.

 

Reporter: Din primele date, cam care vi se pare ca ar fi opinia? Înclina oamenii spre acest sistem?

 

Ion Bazac: Nu. Cei care au înteles sistemul îl accepta, cei care nu l-au înteles, sunt reticenti.

 

Reporter: Dar ideea este daca primeaza cei care l-au înteles sau ceilalti.

 

Ion Bazac: Asta ne va spune acest sondaj. Interesul meu este ca lumea sa vada foarte clar care este reala perceptie. Eu am spus clar, daca exista un grad mare de acceptabilitate, o sa introducem coplata, daca nu exista înca, vom mai fi cu el în dezbatere publica. Oricum, în cel mai rau caz îl vom introduce începând cu 1 ianuarie 2010, odata cu tot mecanismul de descentralizare.

 

Reporter: Probabil, daca ati putea garanta cu ceva ca nu vor mai plati alte dari în afara de aceasta coplata, oamenii ar accepta sistemul.

 

Ion Bazac: Modul în care noi am gândit acest mecanism este stimulativ. Da posibilitatea sa nu mai faca acele plati informale, tinând cont ca aceste tichete pentru sanatate sunt deductibile si cred ca e un punct de vedere important si îi si stimuleaza sa le strânga. Asta a fost si gândirea, si mecanismul pe care l-am pus la punct. Daca lucrul acesta nu s-ar întâmpla, ci pur si simplu ar fi o plata în baza unei chitante, ea n-ar fi nici decontabila, nici deductibila si nici n-ar trebui s-o ia, sigur ca atunci ar fi tentat sa nu o ia si ar fi tentati în continuare sa se foloseasca metoda platii informale. Nu ma astept sa se rezolve lucrurile astea peste noapte si am spus-o foarte clar, e o mentalitate care s-a schimbat si în tari mult, mai evoluate, destul de greu. Dar e unica solutie. Pâna si Germania, care are cel mai social sistem, a introdus aceasta modalitate de coplata, si acolo se numeste coplata, nu e nici tichet, nici altceva. Noi am încercat prin tichetele de sanatate sa creem si cadrul fiscal. Acesta este motivul pentru care am introdus aceasta notiune. Dar la nemti, în sistemul german, este coplata pur si simplu. Si daca acolo s-a introdus tocmai din necesitatea sistemului de a se autoregla, cred ca ideea nu este proasta si trebuie aplicata. Trebuie aplicata la momentul la care populatia întelege foarte clar ca este nevoie de ele. Trebuie sa întelegem, în acelasi timp, ca beneficiem de serviciile medicale pe care ni le permite sistemul nostru de sanatate, în limita contributiilor pe care le platim, care sunt cele mai mici din Europa.

 

Reporter: Ati spus în repetate rânduri, de la instalarea dumneavoastra în functia de ministru, despre faptul ca în România ar fi suficiente 150 de spitale.

Ion Bazac:Da, si îmi mentin punctul de vedere.

 

Reporter: Cum credeti ca s-ar putea face aceast lucru, brusc sau în timp?

 

Ion Bazac: Am sa va spun cum se poate face. Pentru 2010 spitalele nu vor mai fi platite în mod egal, si asta este lucrul la care lucreaza Casa de Asigurari în acest moment si cred ca asa este si corect. Nu poti sa platesti Spitalul de Urgenta Floreasca la acelasi nivel cu spitalul de la Comanesti. Discutam de spitale cu nivel de competenta diferit, cu dotare, cu echipamente diferite, cu personal, nu mai discut de competenta profesionala. Deci, în mod sigur, vor fi cel putin trei categorii de spitale, în functie de contractele pe care le vor avea cu Casa de Asigurari. Vor fi de cel putin trei categorii, daca nu cumva de patru categorii. Sau daca are Casa de Asigurari o propunere, o sa vedem în ce masura este fezabila ca de-a patra categorie de spitale, sa iasa complet din sistemul de plata. Pentru ca este clar, nu sunt eficiente. Foarte multe dintre ele nu functioneaza deloc eficient, pentru ca ce calcul pe caz rezolvat poti face la un spital care are un numar foarte, foarte redus de pacienti. Si atunci, daca deja le platim în mod diferit, deci începem sa le categorisim, evident ca asta este un prim pas în ceea ce înseamna restructurare si, ulterior, odata cu trecerea la autoritatile locale, o sa înceapa un proces intens de reconversie.

 

Reporter: Simtiti într-un fel faptul ca au trecut anumite spitale catre autoritatile locale?

 

Ion Bazac: Nu, este extrem de devreme, transferul facându-se în cursul unui an financiar nu putem sa spunem ca e mai bine. În continuare Ministerul Finantelor lucreaza la anumite programe pe care nu le putem întrerupe, autoritatile locale finanteaza si ele complementar în momentul asta anumite categorii de investitii. În momentul în care liniile de finantare vor fi exclusiv dedicate sistemului autoritatilor locale, cele pe care le vor putea finanta ei, si vor fi retrase din bugetul Ministerului Sanatatii, ministerul ramânând sa finanteze doar programe si ceea ce finanteaza în mod curent, atunci ca, probabil, niste rezultate s-ar vedea. Dar, e foarte clar ca atâta timp cât mai mult de 100 de spitale, nu cu mult peste 100 de spitale, cheltuie 85% din banii sistemului de sanatate, global spun, e clar ca acestea sunt spitalele pe care trebuie sa le finantam. Pentru restul trebuie sa venim cu solutii, iar solutiile astea nu trebuie inventate. Deci, daca o autoritate locala are un spital unde are angajat personal si are un doctor sau doi medici si are foarte mult personal mediu, eu cred ca acolo e mai simplu sa facem un centru multifunctional. Acel spital n-o sa mai poata ramâne spital din cel putin doua motive, în primul rând pentru ca nu o sa mai aiba un contract adecvat privind activitatea de spital.

 

Trebuie sa platim si dupa eficienta, pe de o parte, iar pe de alta parte, daca primarul primeste acel spital în administrare va trebui sa-l finanteze, sa îsi asume sa finanteze niste categorii de investitii. Dar daca nu va avea bani sa faca acest lucru, va decide singur ca spitalul trebuie restructurat, iar noi trebuie sa ne gândim la niste criterii europene în legatura cu aceste spitale. Pentru ca, mai devreme sau mai târziu, o sa vorbim si de acreditarea lor. Atunci o sa ne trezim în situatia neplacuta ca spitalele nu vor putea fi acreditate indiferent ca la nivel politic se doreste ca un spital sa ramâna sau nu. Eu cred ca nu înseamna ca ramânem fara asistenta medicala acolo. Pot face un centru multifunctional, de exemplu, care poate avea un echipament de radiologie si un ecograf performant. Am spus de foarte multe ori, ne costa mai ieftin sa cumparam doua ambulante superperformante, decât sa tinem într-un spital personal medical nepregatit si pentru care platim salarii foarte, foarte mari. Si, evident, personalul medical poate fi transferat catre spitale unde într-adevar sa-si poata face meseria. Asta este si motivul pentru care acum regândim toata curricula si pregatirea postuniversitara.

 

Reporter: Ati afirmat, cândva, la Spitalul "Grigore Alexandrescu", ca veti sustine realizarea unei clinici de chirurgie cardiovasculara. Mai sustineti acest proiect?

 

Ion Bazac: Da, sustin integral proiect. Este initiat de Primaria Sectorului 1. Mai mult decât atât, eu cred ca dezvoltarea chirurgiei cardiovasculare infantile este o necesitate majora în Bucuresti si în România. Ministerul Sanatatii este partener într-un proiect care se desfasoara la Spitalul "Marie Curie". Am vazut de foarte curând proiectul, studiul de fezabilitate pentru Spitalul "Grigore Alexandrescu", care este facut de Primaria Sectorului 1 si mi se pare ca e un proiect viabil. În momentul în care va fi necesara interventia Ministerului Sanatatii, asa cum am facut-o si la "Marie Curie", eu zic sa o fac si aici. Mai mult decât atât, în momentul asta sunt preocupat sa încercam sa gasim un formator de medici în specialitatea de chirurgie cardiaca infantila, pe care sa încercam sa îl aducem la Bucuresti si sa creeze o scoala care sa functioneze si la "Marie Curie", si la "Grigore Alexandrescu". Pentru ca, în mod evident, vorbesc despre tratamentele pe care le aproba statul român în strainatate pentru pacienti. Foarte multi sunt copii operati pe cord si cred ca nu este normal sa trimitem copiii în strainatate în conditiile în care avem baza sa putem sa facem si în România asa ceva. La "Marie Curie" va fi gata clinica o sa o inauguram pâna la sfârsitul acestui an. Este complet dotata si echipata si facem demersurile pe lânga trei medici de origine româna care lucreaza în strainatate, care si-au exprimat dorinta sa se întoarca în tara, de aceasta specialitate. Încercam sa aducem un cadru didactic universitar de la Universitatea din Timisoara sau de la Universitatea de Medicina de la Târgu Mures care sa fie formator de scoala.

 

Reporter:Am început interviul vobind despre bani, sa îl încheiem în aceeasi nota. Cum este fondul de rezerva al CNAS?

 

Ion Bazac: Se întâmpla ca acest final de an sa fie într-adevar mai greu. Bugetul, din pacate, are niste deficiente foarte mari la asigurarile sociale de sanatate în legatura cu colectarea. Acesta este, în momentul asta, între 12 si 15% mai mica. Si atunci sigur ca acordul cu Fondul Monetar spune ca primim în fondul de asigurari banii pe care îi colectam.

 

Reporter: De fapt, acum va referiti la fondul de rezerva care ar putea fi folosit în relatia farmacie, programe nationale?

 

Ion Bazac: Da, fondul de rezerva nu poate fi folosit oricum. Are niste principii foarte clar stabilite de lege, când si cum poate fi cheltuit. Din pacate, în exercitiul financiar al anului trecut el a fost cheltuit integral si au fost niste sume care se apropie de un miliard. Daca am fi avut aceste sume în fondul de rezerva astazi, sigur ca lucrurile ar fi fost mult mai simple. Avem bani acum pe care îi acumulam în fondul de rezerva în baza regiei asigurarilor de sanatate si acesti bani o sa-i folosim ca si garantie pentru a institui acest mecanism de factoring. Estimarea este ca pâna la sfârsitul anului sa avem aproape 300 de milioane, deci foarte putin. Dar, în orice caz, este o suma care ne da posibilitatea sa instituim acest mecanism financiar, pentru ca el intra în vigoare. Deci, fondul de rezerva ar putea fi executat numai daca nu plateste Casa de Asigurari în termenul agreat cu bancile. Altfel, lucrurile sunt clare. Atentie, platile se fac la farmacii si în problemele de sanatate. Aceste plati reglementeaza Casa de Asigurari în realatia cu distribuitorii. La spitale, lucrurile vor sta în mod diferit, dar daca realoca banii, atunci spitalele vor începe sa plateasca.

 

(Interviu realizat de Elvira Gheorghita, elvira@mediafax.ro)

 

 

articol original

 

Forum Timezone: Europe/London

Most Users Ever Online: 98

Currently Online:
5 Guest(s)

Currently Browsing this Page:
1 Guest(s)

Top Posters:

ioana: 788

Larisa: 725

Fanu: 717

Alin: 402

Gabi Badea: 402

Mihaela: 382

Member Stats:

Guest Posters: 347

Members: 2840

Moderators: 4

Admins: 1

Forum Stats:

Groups: 3

Forums: 9

Topics: 1077

Posts: 10291

Administrators: admin: 73