Forums

Please consider registering
guest

sp_LogInOut Log In sp_Registration Register

Register | Lost password?
Advanced Search

— Forum Scope —




— Match —





— Forum Options —





Minimum search word length is 3 characters - maximum search word length is 84 characters

sp_Feed Topic RSS sp_TopicIcon
Discurs Traian Basescu - London School of Economics
September 26, 2011
7:36 pm
ella carmaciu
Guest

merci, Alin.

September 26, 2011
3:34 am
VIP Member
Forum Posts: 402
Member Since:
March 25, 2010
sp_UserOfflineSmall Offline

http://www.youtube.com/watch?v.....bFVHqIPaxQ

Interesant. Tismaneanu care "periaza" discursul presedintelui. Mihaies, PatapieviciÔÇŽ

De asemenea, de la 00:53 incolo...

A

July 12, 2011
11:01 pm
VIP Member
Forum Posts: 402
Member Since:
March 25, 2010
sp_UserOfflineSmall Offline

"Dragi tovarasi si prietini, imperialismul capitalist este o solutie care nu se poate. Numai munca cinstita si nu exploatarea omului de catre om poate pentru ca sa asigure armonia intregii societati, a clasei muncitoare, a oamenilor din fabrici si uzine si a tuturor in general in cadrul Partidului Comunist Roman!".

­čÖé

 

A

July 10, 2011
7:46 pm
shrinkescu
Guest

Comentariul meu la discursul Presedintelui nostru actual e urmatorul: "Ce contrast imens intre acest discurs si ce ar fi spus, daca mai avea glas politic, cel impuscat in ziua Craciunului 1989..."

July 10, 2011
11:24 am
VIP Member
Forum Posts: 402
Member Since:
March 25, 2010
sp_UserOfflineSmall Offline

Una buna: "Societăţile sunt alcătuite din indivizi care trebuie să fie responsabili pentru propria lor soartă."

Una pentru dezbateri: "...m─â ├«ntreb care ar fi fost soarta ┼ú─ârilor din Estul Europei, dac─â nu cumva chiar a continentului nostru, dac─â actuala criz─â economic─â ar fi lovit economii de comand─â, inflexibile ┼či centralizate." Cum ar putea actuala criza mondiala sa loveasca o economie centralizata? Actuala criza mondiala este posibila tocmai pentru ca marile banci s-au aliat intr-un comportament iresponsabil si au eludat legea bazandu-se ca sunt "too big to fail" si exploateaza statele nationale asteptand de la acestea sa le salveze de banckruptcy.

 

.

July 10, 2011
12:41 am
VIP Member
Forum Posts: 402
Member Since:
March 25, 2010
sp_UserOfflineSmall Offline

COMUNICAT
DE PRES─é

 

(06 iunie 2011)

 

 

REF: Discursul pre┼čedintelui Rom├óniei la ÔÇťLondon School
of Economics and Political ScienceÔÇŁ

 

 

În cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează în
perioada 6-7 iunie a.c. ├«n Regatul Unit al Marii Britanii ┼či al Irlandei de
Nord, pre┼čedintele Rom├óniei, Traian B─âsescu, a sus┼úinut la ÔÇťLondon School of
Economics and Political ScienceÔÇŁ discursul inaugural al seriei de conferin┼úe
ÔÇťGhi┼ú─â IonescuÔÇŁ. V─â prezent─âm integral discursul ┼čefului statului:

 

 

ÔÇťDoamnelor ┼či domnilor,

 

 

Este o onoare s─â deschid seria conferin┼úelor ÔÇťGhi┼ú─â
IonescuÔÇŁ. Pentru noi, rom├ónii, profesorul Ionescu a fost un reper major al
exilului intelectual din perioada în care România se afla sub dominaţia unei
dictaturi totalitare.

 

 

Vă mulţumesc pentru invitaţia de a mă adresa
dumneavoastră aici, într-o instituţie dintre cele mai prestigioase din domeniul
┼čtiin┼úelor sociale. La LSE au studiat ori studiaz─â numero┼či studen┼úi rom├óni,
├«ntr-un mediu cu adev─ârat interna┼úional ┼či competitiv.

 

 

Profesorul Ionescu a descris regimuri precum acela pe
care ţara mea l-a cunoscut vreme de 45 de ani dintr-o perspectivă teoretică. Eu
doresc s─â v─â vorbesc acum dintr-o perspectiv─â practic─â.

 

 

Politica, în forma în care era aceasta înţeleasă pe
atunci, era văzută mai puţin ca un set de argumente ori de principii, cât o
sumă de promisiuni. Comunismul le făgăduise oamenilor că vor fi fericiţi.
Ideologii partidului unic promiteau o societate f─âr─â inegalitate, f─âr─â
represiune, f─âr─â conflicte, f─âr─â exploatare ┼či f─âr─â crize de sistem.

 

 

├Än realitate, totul s-a transformat ├«ntr-un e┼čec de
proporţii istorice. Vedeam, cu toţii, în jurul nostru, evidenţa. Inegalităţile
se adânciseră. Represiunea ajunsese la proporţii de masă. Conflictele au fost
suprimate doar ├«n m─âsura ├«n care au fost suprima┼úi ┼či actorii acestora.
Exploatarea cetăţenilor era asumată chiar de Stat, în numele unei libertăţi de
tip nou. Sistemul era într-o criză permanentă.

 

 

Incapabil s─â elimine Statul, a┼ča cum ├«┼či propusese,
comunismul s-a mul┼úumit s─â ├«l ┼čubrezeasc─â. A eliminat respectul pentru ordinea
de drept în numele unei justiţii partizane. A erodat legitimitatea
institu┼úiilor publice ┼či a for┼úat o fals─â modernizare, ale c─ârei efecte nefaste
le contabiliz─âm ┼či ast─âzi.

 

 

Intrarea ├«n postcomunism nu a ├«nsemnat ┼či abandonarea
integral─â a acestei concep┼úii despre politic─â. Mul┼úi oameni a┼čteptau un nou
miracol care să vină din partea Statului. Speranţei că Statul trebuie să ne
asigure fericirea i-a fost substituit─â, gradual, ideea c─â Statul trebuie s─â garanteze
bun─âstarea fiec─âruia ┼či a tuturor.

 

 

Convingerea mea este c─â un om politic nu trebuie s─â
cultive cli┼čeele ┼či nici s─â se lase sedus de spiritul Utopiei. Societ─â┼úile sunt
alc─âtuite din indivizi care trebuie s─â fie responsabili pentru propria lor soart─â.

 

 

Aceast─â constatare ne duce la alta, legat─â de principalul
rol al Statului, care este cela de a asigura supremaţia Legii. Statul trebuie
s─â fie un arbitru corect ┼či este dator s─â asigure protec┼úia cet─â┼úenilor s─âi.

 

 

Criza economic─â pe care o travers─âm ne-a f─âcut s─â
descoperim ├«ns─â c─â vie┼úile ┼či libert─â┼úile multor oameni sunt constr├ónse de un
gen de stat cu totul diferit. Un stat intervenţionist, care consumă resurse
enorme, care este bazat pe o birocraţie extinsă.

 

 

Las speciali┼čtilor ├«n filozofie politic─â sarcina de a
dezbate meritele ┼či defectele diferitelor formule de stat capitalist. Eu m─â
mulţumesc doar să arăt, acum, către o stare de fapt pe care o percepem cu
toţii. Criza mondială ne-a demonstrat cât de vulnerabile sunt statele care
intervin în exces în mersul pieţei libere, inclusiv pe piaţa forţei de muncă
sau în protecţia socială, de multe ori, nejunstificat de extinsă.

 

 

Un mare profesor al ┼čcolii dumneavoastr─â, Friedrich
Hayek, declara că sistemul proprietăţii private este cea mai importantă
garan┼úie a libert─â┼úii, nu doar pentru cei care au avere, c├ót ┼či pentru aceia
care nu au. Este o mod─â, recent, s─â acuz─âm sistemul capitalist de toate relele
crizei. Capitalismul este, desigur, perfectibil. Însă mă întreb care ar fi fost
soarta ţărilor din Estul Europei, dacă nu cumva chiar a continentului nostru,
dac─â actuala criz─â economic─â ar fi lovit economii de comand─â, inflexibile ┼či
centralizate.

 

 

Situaţia actuală este mai serioasă decât ne-o sugerează
un calcul pur economic. Democraţia, înainte de orice, trebuie să fie
sustenabil─â. Deficitele severe ┼či cronice, un grad de ├«ndatorare ├«n continu─â
cre┼čtere ┼či un regim punitiv al impozit─ârii sunt incompatibile cu principiile
unei ordini politice construit─â ├«n jurul valorilor libert─â┼úii ┼či
responsabilităţii individuale. Piaţa liberă nu este anexa statului social, ci
statul social depinde de bunul-mers al pieţei libere.

 

 

Exist─â un permanent pericol care vine dinspre
politicieni: alocarea de beneficii unor sec┼úiuni ale electoratului pentru a-┼či
asigura susţinerea în alegeri. Acest fapt implică o vulnerabilitate
considerabilă pentru întreaga societate, pentru că instituţiile reprezentative
devin instrumente ale unor grupuri, în loc ca aceste instituţii să lucreze în
interesul public general. Spirala beneficiilor nejustificate se întreţine apoi
singur─â.

 

 

Accentul pus dispropor┼úionat pe ÔÇťpoliticile bun─âst─âriiÔÇŁ
mai trebuie ├«n┼úeles ┼či ├«ntr-un alt context, al crizei de valori.┬á Exist─â tenta┼úia s─â ne ├«nchidem un cerc
restr├óns al consumului ┼či beneficiilor, de a sus┼úine o form─â sau alta de
protecţionism sau de izolaţionism. Însă democraţiile moderne au avut un simţ al
misiunii lor istorice. Prefer├ónd ├«ntotdeauna pacea r─âzboiului ┼či comer┼úul
izol─ârii, democra┼úiile au creat un spa┼úiu ├«n expansiune, ├«n care libertatea ┼či
drepturile individuale au devenit valori esenţiale pentru milioane de oameni.
La originea Uniunii Europene g─âsim acest impuls pacifist ┼či generos.

 

 

Membri în acest club al democraţiilor avansate, noi nu am
ajuns la acest stadiu ├«n acela┼či mod ├«n care au ajuns partenerii no┼čtri din
Europa Occidental─â. Privind din perspectiva istoriei, observ─âm c─â statele
vest-europene au devenit democratice într-un interval îndelungat. De la
începutul existenţei lor moderne, statele occidentale au fost, de regulă, state
de drept, care aveau administra┼úii competente ┼či institu┼úii legitime. Acestea
au asigurat respectul pentru drepturile individuale chiar ┼či ├«nainte de
triumful egalit─â┼úii politice ┼či al principiului suveranit─â┼úii populare.

 

 

Spre deosebire de acest model, unele state din Centrul ┼či
din Estul Europei, printre care ┼či Rom├ónia, s-au reinventat, ├«ntr-un interval
foarte scurt, după 1989, ca democraţii electorale. Pe acest fond trebuie
înţeleasă direcţia evoluţiei acestora, către crearea unor instituţii puternice
┼či legitime ├«n cadrul statului de drept. ├Änt─ârirea democra┼úiei ├«nseamn─â, ├«n
acest sens, trecerea de la democraţia formală, procedurală, la democraţia
consolidat─â.

 

 

Acesta este un proces complex. Experien┼úa Rom├óniei, ca ┼či
a altor state postcomuniste, arat─â c─â procesul de reformare a Statului este mai
lung dec├ót ne a┼čteptam ├«n 1990. Apare astfel paradoxul unor aparate statale
care promoveaz─â schimb─âri revolu┼úionare la nivel politic, social ┼či economic,
dar care dovedesc un grad important de inerţie la nivelul propriei lor
funcţionări, ceea ce duce la obosirea părţii din societate care susţine
schimb─ârile ┼či la o sc─âdere a credibilit─â┼úii institu┼úiilor Statului.

 

 

Pe acest fond prosper─â populismul, o tem─â care l-a
preocupat ┼či pe profesorul Ghi┼ú─â Ionescu. Acesta observase, al─âturi de Ernst
Gellner, c─â populismul este ideologia cea mai frecvent adoptat─â de conduc─âtorii
unor noi state. Dac─â socialismul promitea o fericire difuz─â, idilic─â, ce urma
să fie atinsă în faza împlinirii comunismului, după 1990 promisiunea făcută de
noile democraţii părea să fie, pentru mulţi, doar satisfacţia tangibilă a
bunăstării occidentale. Această echivalare a lăsat loc frustrărilor atunci când
boom-ul economic s-a l─âsat a┼čteptat ori c├ónd efectele sale nu au fost resim┼úite
de toţi.

 

 

Nemulţumirile au fost rapid valorificate de partidele
anti-sistem ┼či cele ale fo┼čtilor nomenclaturi┼čti care au mizat pe ├«ncurajarea
etatismului ┼či a reflexelor colectiviste mo┼čtenite din perioada precedent─â.

 

 

Una dintre ideile pe care acum încercăm să le impunem în
România este că democraţia, calitatea acesteia, depinde de rolul pe care
indivizii ┼či-l asum─â, ├«n mod liber ┼či resposabil, ├«n societate. Democra┼úia nu
este regimul Statului, ci acela al Cetăţeanului.

 

 

Poate c─â cel mai remarcabil fapt care s-a petrecut, cu
rapiditate, este consolidarea unei culturi politice democratice. Încă din
secolul al XIX-lea, de la formarea statului român modern, elitele noastre
politice ┼či culturale au fost pro-occidentale. Ocupa┼úia sovietic─â ┼či domina┼úia
partidului unic nu au putut suprima aceast─â orientare, care a redevenit
principalul element de consens al elitei rom├óne┼čti ├«nc─â din anii 1990. Exist─â
a┼čadar o continuitate a orient─ârii noastre, o continuitate care a fost ajutat─â de
p─âstrarea unor leg─âturi cu Vestul, dintre care cel care a atins cel mai direct
marea majoritate a populaţiei a fost contactul cu radiourile occidentale,
inclusiv cu secţia română a BBC-ului.

 

 

Luaţi aceste gânduri, imperfecte, ca pe invitaţie la o
dezbatere venit─â din partea unui om care ├«┼či pune ├«ntreb─âri cu privire la
sistemul de valori ce trebuie să îi susţină atitudinile. Soluţiile la
provoc─ârile lumii contemporane le vom descoperi ┼či ni le vom ├«nsu┼či printr-un
dialog angajat. Aici, un rol fundamental îl are elita academică. Aceasta are
rolul de a chestiona prejudecăţile, de a face să evolueze mentalităţile, de a
apropia culturile.

 

 

Fiecare dintre dumneavoastră puteţi face mai mult decât
pot face to┼úi oamenii politici. ├Äncerca┼úi s─â ne ├«n┼úelege┼úi a┼ča cum a reu┼čit
rom├ónul Ghi┼ú─â Ionescu s─â ├«n┼úeleag─â societatea ┼či sistemul politic occidental
din a doua jum─âtate a secolului trecut. A┼ča cum Europa de Est are nevoie ├«n
continuare de investi┼úiii str─âine, se simte ┼či nevoia unor investi┼úii de
interes intelectual. Vă pot încuraja spunându-vă că veţi găsi destulă
originalitate, dar ┼či surprinz─âtor de multe lucruri comune.

 

 

Închei cu un îndemn la încredere. Circumstanţele
extraordinare ├«n care ne g─âsim nu trebuie s─â ne conduc─â nici spre dogmatism ┼či
nici spre lipsa de speran┼ú─â. Un alt mare profesor al ┼čcolii dumneavoastr─â,
Michael Oakeshott, afirma că în politică navigăm pe o mare nemărginită, unde nu
sunt porturi ├«n care s─â te refugiezi ├«n fa┼úa furtunii ┼či unde nu ai unde s─â
arunci ancora. Însă măiestria omului politic este de a adapta modurile
obi┼čnuite de comportament la ├«mprejur─ârile ostile, pentru ca oceanul s─â ne
devin─â prieten. ├Ämpreun─â vom reu┼či s─â str─âbatem ┼či aceast─â ├«ncercare.

 

 

V─â mul┼úumesc!ÔÇŁ

Forum Timezone: Europe/London

Most Users Ever Online: 98

Currently Online:
8 Guest(s)

Currently Browsing this Page:
1 Guest(s)

Top Posters:

ioana: 788

Larisa: 725

Fanu: 717

Alin: 402

Gabi Badea: 402

Mihaela: 382

Member Stats:

Guest Posters: 347

Members: 2827

Moderators: 4

Admins: 1

Forum Stats:

Groups: 3

Forums: 9

Topics: 1076

Posts: 10291

Administrators: admin: 73